Am vazut in weekend-ul ce a trecut mult asteptatul film "Piratii din Caraibe: On stranger tides" si pot spune ca a fost foarte ok (asta dupa ce am citit multe comentarii negative). Intr-adevar nu este cel mai bun dintre cele 4 filme, dar cu siguranta nu a fost o continuare care sa dezamageasca si care sa fie prea trasa de par (cum s-a mai intamplat la alte serii de filme). Nu i-a lipsit actiunea, suspansul, misterul sau umorul. Chiar a avut cate putin din fiecare la momentul potrivit, iar distributia a fost geniala, ceea ce a facut ca si aceasta ultima parte sa aiba milioane de vizitatori in cinematografele din lumea intreaga.
Partea care mi-a placut cel mai mult din tot ce a fost adus nou in film, a fost cea in care au aparut sirenele, dar bineinteles nu acele sirene animate foarte dragute pe care le vedem la celelalte productii Disney. Aceste sirene erau fiinte pline de magie, mister, extraordinar de frumoase, dar extrem de periculoase. Asemenea unor iele te incanta, te vrajesc si in momentul in care atingi cel mai inalt punct de vulnerabilitate, ataca; se transforma in niste demoni insetati de sange, care are pune orice rechin sau alta creatura maritima periculoasa in umbra (ba chiar le-ar face sa para niste mici pestisori Nemo). Iar acesta este, dupa parerea mea, cel mai mare pericol pe care piratii trebuie sa il infrunte pentru a putea ajunge la "fantana tineretii".
Un nou film, o noua poveste, o noua aventura...ce vin cu o calduroasa recomandare de a-l viziona ...and please...don`t be couch potatoes: try and go to the cinema and see it! :D
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu